Parfumuri, somnifere și crime în serie

            Știm despre parfumuri că inițial erau folosite la ceremoniile religioase, la toaleta aristocraților, în afacerile plăcerii, la estomparea miresmelor urât mirositoare din procesele de producție. Parfumurile sunt utilizate și la aromoterapie, procedee medicale alternative. În mod sigur utilizările principale ale parfumurilor, atât cele de ieri cât și cele de azi vor rămâne. Ar fi absurd să ne gândim că parfumul s-ar putea transforma în altceva.

            Și totuși, oamenii se schimbă, nevoile lor devin preponderent altele. Prin urmare și motivația pentru care și-ar cumpăra un parfum sau altul. Există firme care fac previziuni în legătură cu ce se vinde, cu ce tendințe sunt pe piață, asemenea unor institute de sondare a opiniei publice. Dacă ești un comerciant sau producător de parfumuri, merită să dai un ban pentru a obține informații din industria parfumurilor.  Ca să știi ce să produci, ca să știi ce ai șanse să vinzi…

            MINTEL furnizează raporturi (și) despre industria parfumurilor. Este una din agențiile de marketing care furnizează informații de piață, așa cum am spus, ce se vinde și care sunt tendințele. Un astfel de raport însă, costă ceva bănuți.

Parfumuri, tendințe în vânzări

            Un raport despre preferințele în materie de parfumuri realizat de Mintel în SUA, ne spune că oamenii au devenit mai practici. Astfel, cam 64% din femeile și 51% dintre bărbați ar dori să folosească arome și esențe care-i ajută să doarmă. Ei ar înțelege să folosească parfumul ca pe un somnifer, dacă putem spune așa. Iar ca să găsească acel produs, aceștia caută pe bloguri și citesc tot felul de informații.

            Se interesează de compoziția parfumurilor, citesc despre producători, se informează. Astfel ca să aleagă esența sau apa de parfum care le oferă relaxare ei sunt dispuși să citească tot mai multe informații de pe internet.

• 60% dintre consumatori ar încerca parfumuri care să le alunge durerile de cap sau răcelile;
• 52% dintre tineri (18-34 ani) sunt receptivi la aplicațiile care-i ajută să cumpere parfumuri din mediul online;
• 48% dintre cumpărători vor parfumuri care dau senzație de căldură sau de răcoare;
• 35% vor parfumuri care se aplică doar pentru păr. În această categorie putem vorbi însă și de cifre care ajung la 90% de consumatori care văd parfumul ca fiind util doar în spray-uri sau loțiuni pentru corp.

            O altă caracteristică, la nivel mondial de această dată, relevată de cei de la Mintel este aceea că magazinele clasice de parfumuri se descurcă tot mai greu. Locul lor nu va fi luat de magazinele online, dar parfumurile care se cumpără pe internet vor avea o pondere din ce în ce mai mare.

Parfumuri JFenzi pentru femei și bărbați

Mirosul ca pretext pentru a ucide

            Rândurile de mai jos sunt scrise doar în scopul de a vă arăta existența și a unei alte fețe a unui parfum. Să arătăm că plăcerea și dorința de posesie se manifestă și în această zonă.

            Există o poveste cu crime în serie care toate au ca mobil un parfum, mai bine zis tema unicității parfumurilor. Aceasta este subiectul unui roman scris de Patrick Suskind, un scriitor german și care-și plasează povestea în Franța secolului XVIII. Cartea se numește „Parfumul” iar intriga este atât de terifiantă, atât de grozavă și a avut atât de mult succes la public încât romanul a beneficiat de nenumărate traduceri, varianta originală fiind în nemțește. A fost ecranizat prin thrillerul din 2006 numit „Parfumul, povestea unui criminal”.

            Romanul lui Suskind este una dintre cele mai bine vândute cărți din Germania contemporană. Autorul, născut în 1949, pare a fi unul dintre cei care au tras lozul câștigător din această meserie. Personajul principal, Jean-Baptiste Grenouille, este de fapt un parfumier care este înzestrat cu un simț extraordinar al mirosului. El poate deosebi și individualiza fiecare parfum, fiecare miros ca fiind ceva unic.

            Ei bine, în drumul său de la Paris spre Grasse, orașul parfumurilor, locul unde se va desăvârși ca parfumier, tânărul Grenouille (în franceză înseamnă broască) va descoperi că lumea, așa cum este, îl umple de scârbă. Jean constată că el, ca ființă umană, nu are niciun miros. Iar oamenii iubesc mirosurile, ei nu sunt capabili să iubească decât ceea ce identifică a avea un miros care le place lor.

Despre unicitatea esențelor

            Metafora ficțiunii este aceea că, ajungând în cele din urmă la Grasse, Jean învață cum se fac parfumurile. Tot acolo, de la maeștrii parfumieri, învață că nu orice parfum poate fi creat. Nu orice miros poate fi replicat. Personajul va ajunge totuși să facă o serie de crime doar pentru a extrage parfumurile unice ale ființelor lor, fete tinere. Parfumierul criminal va ajunge să-și fabrice un miros propriu pe care, folosindu-l, observă că oamenii devin amabili cu el.

            Crimele lui Jean-Baptiste sunt în cele din urmă descoperite și este condamnat la moarte. Scapă de executarea sentinței deoarece judecătorilor și oamenilor din Grasse le place mirosul lui. Se întoarce la Paris. Jean-Baptiste va arunca pe el o sticlă întreagă de parfum pe care chiar el l-a creat. De la mirosul lui deosebit de atrăgător îi va veni și sfârșitul.

            Jean-Baptiste Grenouille va ajunge să fie sfâșiat de semenii lui. Fiecare va dori să păstreze o bucată din carnea lui și îl va rupe în bucăți pe parfumier. Mesajul transmis ar putea fi acela că oamenii sunt în stare să sfâșie orice pentru o clipă efemeră, pentru ceva ce dispare atât de ușor.

            Un parfum… îl folosești, îți place și vrei să-l păstrezi doar tu. Cât mai mult. Iar pentru asta ajungi să faci orice…